Salut lume!

2 Decembrie 2009

Bun venit la www . weblog . ro. Acesta este primul tau articol. Editeaza-l sau sterge-l! Iti uram blogging fericit!

  • Share/Bookmark

www.andreeavass.ro

30 Ianuarie 2009
Incepand de azi nu voi mai posta pe acest blog.
 
Va rog sa vizitati:
www.andreeavass.ro
 
unde este disponibil si sistemul de abonare la Blog. 
 
Va multumesc!
  • Share/Bookmark

Avem nevoie de FMI?

28 Ianuarie 2009
Dilema zilei: are sau nu nevoie Romania de un ajutor financiar de la Fondul Monetar International? Daca reusim sa acoperim nevoia de finantare externa a Romaniei , de circa 6-7 miliarde euro in anul 2009 (care sa ne garanteze un deficit bugetar echilibrat - in jurul a 2% din PIB), atunci raspunsul este NU.
 
Nimeni nu spune insa ca, chiar daca nu ai nevoie de banii FMI, ca stat membru al acestei organizatii internationale (cu 185 de state membre) esti obligat, prin statutul FMI, sa participi la consultari cel putin o data pe an sau la solicitarea Fondului. Cu alte cuvinte, statutul FMI devine lege pe teritoriul Romaniei.
 
De ce suntem obligati la consultari cu expertii FMI? Pentru ca FMI raspunde de stabilitatea financiara la nivel global si de supravegherea politicilor economice care pot afecta relatiile financiare internationale. De fapt, FMI este singura autoritate recunoscuta la nivel global ca avand expertiza in evaluarea politicilor macroeconomice, un teatru cu experiente esuate si cu bune practici. Nu in ultimul rand, aprecierile FMI sunt luate in calcul de catre investitorii straini si de catre agentiile de rating.
 
Pentru detalii vezi inregistrarea audio de la RFI: http://www.rfi.ro/index.php?id=9954
  • Share/Bookmark

Compania Canon are un plan pentru cresterea natalitatii

27 Ianuarie 2009
In Japonia, unde programul de lucru este de obicei de 12 ore, gigantul electronicelor, Canon, a decis sa-si lase angajatii sa plece mai devreme doua zile pe saptamana pentru a-i incuraja sa faca copii, imi spune de curand un prieten.
 Rata natalitatii in Japonia este de 1,34 si continua sa scada. "Canon are un program de planificare familiala foarte bine pus la punct. Scurtarea orarului angajatilor face parte din acest program", a declarat purtatorul de cuvant al companiei, care a explicat ca angajatii vor putea pleca de doua ori pe saptamana la 17.30.
Aflate intr-o criza fara precedent din punct de vedere al natalitatii, autoritatile au cerut corporatiilor sa contribuie la rezolvarea acestei probleme.
Analistii au declarat ca populatia Japoniei imbatraneste mult mai rapid decat orice alta tara din lume, iar sociologii avertizeaza ca, daca autoritatile nu rezolva aceasta problema, pot aparea adevarate catastrofe demografice. "Este minunat ca putem pleca acasa devreme fara sa ne simtim vinovati", a declarat incantata Miwa Iwasaki, angajata a companiei japoneze.
  • Share/Bookmark

Tiberiu Lovin: Interviu cu Andreea Vass, un Don Quijote cu fustă

26 Ianuarie 2009

Tiberiu Lovin: ÃŽncă nu am dat mâna cu Andreea Vass, dar ne-am întâlnit totuÅŸi aÅŸa cum se poartă acum din cauza timpul redus la minim: on-line. Åži pot spune că ne-am întânit nu doar pe messenger, ci ÅŸi în principii. Considerată o femeie frumoasă, Andreea nu este doar atât, ci este doctor în economia internaÅ£ională, cercetător la Academia Română, asistent universitar, lector, consilierul europarlamentarului Theodor Stolojan, autoare de carÅ£i ÅŸi articole pentru diferite publicaÅ£ii, bloggeriţă etc. Este un personaj complex cu care am discutat despre feminism, politică, economie, presa ÅŸi extrem de puÅ£in despre viaÅ£a personală. Este un interviu lung, dar interesant ÅŸi agil, zic eu :) . Cred că aÅŸ fi putut scrie o carte dacă am fi continuat interviul atât cât ne-ar fi Å£inut puterile. Åži aici suntem antrenaÅ£i amândoi. Iar din multul bun simÅ£ care o caracterizează, Andreea ar fi renunÅ£at la ora de patinaj în favoarea interviului, aÅŸa cum a procedat când a fost confundată cu o chelneriţă la comisia prezidenÅ£ială pentru educaÅ£ie. 

“O femeie ar putea fi şansa României”

 

Crezi ca femeile sunt discriminate? 

Andreea Vass. Hm…cred ca sunt mai degraba judecate cu unitati de masura diferite. Cred ca argumentul profesional este mai usor amputabil in cazul femeilor abuzand de supozitii legate de frivolitate, argumente care in cazul barbatilor nu functioneaza. (…)

 
Continuare: http://www.reportervirtual.ro/2009/01/25/interviu-cu-andreea-vass-un-don-quijote-cu-fusta.html#more-4286 
  • Share/Bookmark

Pe cine cred eu şi soluţiile anti-criza pe care le propun (III)

21 Ianuarie 2009
Deunăzi vă spuneam că sunt:
a. diferenţe semnificative între previziunile Comisiei Europene (CE) din toamna lui 2008 şi cele din ianuarie 2009 cu privire la ritmul de creştere economică din România anului 2009, de aproape 3 puncte procentuale.
b. diferenţe mai mici apar între prognozele actuale europene şi cele asumate de către Ministerul român de Finanţe (MF), de 3/4 puncte procentuale.
c. diferenţe înspăimântătoare apar între estimările CE şi ale MF cu privire la deficitul bugetar.
Surprinzătoare? NU!
Ba mai mult, estimările CE cu privire la creÅŸterea economică din Å£ara noastră cred că sunt uÅŸor optimiste. Dacă nu ne asumăm responsabil realitatea, cu ale sale fragilităţi ÅŸi incertitudini agravante, nu vom face decât să irosim energiile politice pentru contracararea efectelor crizei prin satisfacerea intereselor particulare. SubvenÅ£iile, bonurile de masă sau pentru turism, taxe noi pentru administratorii de fonduri private ÅŸ.a.m.d. nu constituie remedii la actuala criză economică, ba din contră. Aruncăm cu banii pe geam ÅŸi blocăm domenii încă nedezvoltate. SoluÅ£iile pe termen scurt care absorb resursele disponibile, ÅŸi aÅŸa puÅ£ine, nu au cum să ne salveze.  Cum bine spunea Belka, fostul prim-ministru polonez ÅŸi actualul director al FMI pentru regiunea Europei Centrale ÅŸi Est, criza economică a creat momentul favorabil pentru reforme profunde, imposibil de coordonat rapid ÅŸi eficient în vremuri normale. Pe scurt, în loc să găsim soluÅ£ii pe termen lung, nu vom face decât să generăm noi dezechilibre majore.
 
Să mă explic: 
 
Punctul a.
Efectele intervenÅ£ionismului în ţările dezvoltate ale lumii, dacă sunt benefice, se vor arăta abia în trimestrul patru al anului 2010. Din acest punct de vedere, aÅŸteptările lui  P. Krugman pentru economia americană ÅŸi J.-C.Trichet pentru economia europeană  – vezi aici discursul său integral de azi, din Parlamentul European – coincid.  ProiecÅ£iile europene pentru România, care au luat în calcul dinamicile mai optimiste ale pieÅ£elor externe din toamna lui 2008 (de care suntem în mare parte dependenÅ£i) trebuiau revizuite, evident, tot în jos.
Reiau exemplul câtorva pieÅ£e europene partenere ale României care nu o vor duce prea bine în acest an: Germania (-2,3%), Italia (-2,0%),  Ungaria (-1,6%) sau Austria (-1,2%). Letonienilor ÅŸi spaniolilor le va fi ÅŸi mai greu, căci ei vor fi martorii cei mai probabili ai unei recesiuni economice extrem de severe: -6,9%, respectiv -5,0% în anul acesta. AceeaÅŸi Comisie Europeană consideră în prezent că economia americană ÅŸi japoneză va suferi contracÅ£ii dure, de -1,6%, respectiv de -2,4% în 2009.
Cred că ne putem aştepta la noi revizuiri în jos ale proiecţiilor economice globale. Incertitudinile sunt mari, iar criza economică abia a început să-şi înfigă colţii în buzunarele noastre.
 
Punctul b.
Diferenţele dintre prognozele româneşti şi cele europene actuale sunt uşor de explicat. Dacă luăm în calcul dependenţa economiei româneşti de agricultură şi scenariul "avem ploi în mai, avem şi mălai", evident credităm prognoza românească de 2,5% creştere economică în 2009. Dacă ploile nu ne vizitează, credităm mai degrabă prognoza europeană, de 1,8%. Nimeni nu poate spune cât de intensă va fi contracţia economică. Cert este că acesta este trendul, iar soluţiile anti-criză nu ar trebui să se complacă pe ritmuri de creştere economică optimiste.
 
Punctul c.
DiferenÅ£e mult mai mari apar între prognozele cu privire la deficitul bugetar de -7,5% în PIB în viziunea europeană, faţă de obiectivul de circa 2% asumat de către MF, pentru anul 2009. Aici este ÅŸi mai uÅŸor de explicat. Europenii au luat în calcul toate angajamentele legislative din anul 2008 cu privire la creÅŸterile de pensii, de salarii, de ajutoare sociale etc. care îşi arată efectele în 2009. Ei nu îşi pot imagina că o lege adoptată ÅŸi intrată în vigoare poate să nu se aplice în România. Ceea ce cred că, de fapt, se va întâmpla.
Măsuri anti-criză  
 
Propunerilor sindicale aruncate în dezbaterea mediatică ÅŸi pe masa guvernului sunt preponderente, în timp ce reformele structurale salvatoare sunt neglijate. Fragilitatea finanÅ£elor publice – dată de deficitului bugetar (estimat la 5,2% pentru 2008), de datoria externă  pe termen scurt ridicată, de indisciplina politicilor macroeconomice, de politica de consum care nu favorizează producÅ£ia internă, ci mai degrabă importurile – va fi în aceste condiÅ£ii ÅŸi mai mult subminată. Este capcana în care a căzut ÅŸi precendetul guvern "liberal".
Aşadar, cred că cel puţin patru măsuri sunt demne de luat în calcul:
 
1. scutirea de impozit pe profitul reinvestit (în cuantum de maximum 25% din profitul total) – pentru stimularea investiÅ£iilor, a producÅ£iei, a creării de locuri de muncă ÅŸi, implicit, stimularea cererii (măsură asumată în programul de guvernare al PDL);
 
2. reducerea cheltuielilor publice administrative abuzive ÅŸi inutile, simplificarea ÅŸi eficientizarea aparatului birocratic central ÅŸi local – estimările  merg până la un nivel de 30% din cheltuielile publice;
 
3. absorbÅ£ia rapidă ÅŸi eficientă fondurilor europene – aproximativ 80% din totalul fondurilor structurale ÅŸi de coeziune sunt destinate administraÅ£iei publice centrale ÅŸi locale;
 
4. reducerea contribuÅ£iilor la asigurările sociale - la prima vedere, reducerea acestor impozite duce la scăderea încasărilor bugetare; în schimb se va stimula crearea ÅŸi/sau salvarea de locuri de muncă, se va stimula consumul ÅŸi producÅ£ia; vom fi martorii unui plus la ritmul creÅŸterii economice dat de beneficiile dinamice ale unui astfel de demers care va contrabalansa costurile statice;
 
Efectele economice multiplicative date de intervenÅ£iile prin subvenÅ£ii, pentru menÅ£inerea locurilor de muncă sau pentru stimularea consumului ÅŸi/sau a producÅ£iei, sunt inexistente. Nu facem decât să amânăm doar creÅŸterea numărului ÅŸomerilor, a costurilor bugetare pe care le implică ajutoarele de ÅŸomaj aferente, până la epuizarea resurselor alocate pentru subvenÅ£ii. 
 
Avantajele unor astfel de reforme:
  • guvernul nu este expus la corupÅ£ie întrucât nu se află în poziÅ£ia de a oferi cu largheÅ£e stimulentele fiscale discriminatorii, ca în cazul subvenÅ£iilor sectoriale sau de altă natură;
  • stimulentul fiscal este direct ÅŸi beneficiază de el toate firmele ÅŸi toÅ£i angajaÅ£ii;
  • reforma fiscală este uÅŸor de implementat, rapid ÅŸi are efecte imediate.
Pe zona de investiţii prioritare strigăm la unison cele trei priorităţi majore, iar dacă resursele sunt limitate soluţia stă în parteneriatul public-privat, adică în concesiuna lucrărilor pentru autostrăzi, aşa cum se întâmplă peste tot în Europa:
  • INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT;
  • INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT;
  • INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT.
Decât fără autostrăzi, mai bine cu o taxă de autostradă.
 
Concluzie: în vremuri de criză financiară ÅŸi economică nu e loc de greÅŸeli în managementul public, iar spaÅ£iul pentru greÅŸeli politice în guvernarea ţării s-a restrâns până la asfixiere.
  • Share/Bookmark

În ochiul optimist al României a intrat o aşchie cam ascuţită (II)

20 Ianuarie 2009
CreÅŸterea economică a României a devenit o loterie, asemeni tragerii la sorÅ£i a ministerelor în alianÅ£a de guvernământ. ÃŽn ochiul optimist al României a intrat o aÅŸchie cam ascuÅ£ită – previziunile mult mai pesimiste ale Comisiei Europene pentru România anului 2009:
  • creÅŸterea economică de 1,75%, (faţă de 4,7% în toamna lui 2008 ÅŸi faţă de obiectivul de circa 2,5% asumat de către Ministerul FinanÅ£elor););
  • inflaÅ£ia anuală de 5,7%, faţă de 7,9% în anul 2008;
  • ÅŸomajul de 7,0%, faţă de 6,2% în anul 2008;
  • deficitul bugetar de -7,5% în PIB, faţă de -5,2% în 2008 (faţă de obiectivul de circa 2% asumat de către Ministerul FinanÅ£elor);
  • deficitul balanÅ£ei comerciale de -11,9% în PIB faţă de -12,9% în anul 2008.
Pe cine să credem?
 
Letonienilor şi spaniolilor le va fi şi mai greu, căci ei vor fi martorii cei mai probabili ai unei recesiuni economice extrem de dure: -6,9%, respectiv -5,0% în anul acesta.
Nici pieÅ£ele europene partenere României nu o vor duce prea bine: Germania (-2,3%), Italia (-2,0%),  Ungaria (-1,6%) sau Austria (-1,2%).
 
Iată detaliile comunicatului Comisiei Europene din 19 ianuarie 2009: Previziuni intermediare pentru 2009-2010: Ã®ncetinirea economică se accentuează.
 
Pe scurt, experţii europeni ne spun că:
  • în UE, creÈ™terea PIB ar urma să se diminueze cu aproximativ 1,8% în 2009, înainte de a se redresa uÈ™or în 2010, cu 0,5%. 
  •  Economia mondială în recesiune în 2009.
  • Economia UE lovită la rândul său din plin. 
  •  InflaÈ›ia urmează să scadă rapid. 
  •  Incertitudinile sunt majore în conjunctura actuală 
 

Un raport mai detaliat este disponibil aici

 

  • Share/Bookmark

Incertitudini şi răspunsuri la criza financiară şi economică (I)

15 Ianuarie 2009

Riscul  de implozie a sistemului financiar global, în octombrie 2008, a fost depăşit cu bine datorită setului de măsuri intervenÅ£ioniste ale ţărilor dezvoltate. Am respirat cu toÅ£ii uÅŸuraÅ£i ÅŸi am gândit că ce-a fost mai rău a trecut. Se pare că nu e chiar aÅŸa!  Incertitudinile la care suntem în continuare expuÅŸi ne aruncă pe tărâmul supoziÅ£iilor eÅŸuate ÅŸi al măsurilor pregătite pe genunchi ÅŸi lansate la repezeală pe canalele media. Iată câteva argumente Ã®n acest sens.

 
Incertitudini
a) Comisia Europeană a revizuit acum perspectivele creşterii economice în zona Euro de la +0,1%, la -1,5% pentru anul 2009 şi o va face în curând publică. Proiecţiile româneşti care au luat în calcul dinamicile anterioare ale pieţelor externe de care suntem în mare parte dependenţi trebuie acum, din nou, revizuite.
b) Fondul Monetar InternaÅ£ional a revizuit în jos perspectivele creÅŸterii economice globale, la 2,2% pentru anul 2009 (în noiembrie 2008). Olivier Blanchard, economistul ÅŸef al FMI, ne anunţă că efectele răspândirii crizei economice globale vor duce la contracÅ£ii ÅŸi mai puternice, ce vor fi anunÅ£ate foarte probabil la sfârÅŸitul lunii ianuarie 2009.
 
Răspunsuri
a) Uniunea Europeană a pregătit la sfârşitul anului trecut un pachet de măsuri în valoare de cca. 200 mld. euro (1,5% din PIB-ul UE). Pentru cei care încă nu sunt familiarizaţi cu acţiunile concrete ale Planului de redresare a economiei europene, vă ataşez o prezentare Power Point schematică (Criza financiară şi economică globală şi reacţia UE) pe care am făcut-o pentru studenţii de la ASE, în decembrie 2008.
b) FMI are la dispoziÅ£ie un fond pentru împrumuturi urgente de circa 200 mld. dolari ÅŸi mai poate apela la resurse suplimentare de 50 mld. dolari. Ungaria, Ucraina, Pakistan sau Islanda au beneficiat de acest program. Tot FMI lansează trei piloni de soluÅ£ii anti-criză disponibile la nivelul guvernelor:
  • acÅ£iuni concrete pentru restabilirea încrederii în piaţă, prin asigurarea de lichidităţi, garanÅ£ii bancare ÅŸi inter-bancare sau chiar achiziÅ£iile de active ale companiilor aflate în dificultate;
  • expansiunea fiscală (adică reducerea temporară a impozitelor – cu condiÅ£ia să fie un proces reversibil) pentru stimularea consumului;
      • simulările FMI sugerează că dacă stimulentele fiscale se ridică la circa 2% din PIB-ul global ÅŸi, desigur, sunt bine articulate, presupunând un factor multiplicator conservator (de 1 la 1) asupra creÅŸterii economice globale, cea din urmă poate recupera 2 procente în ritmul său de creÅŸtere – asta Ã®nseamnă o reducere semnificativă a riscului unei recesiuni economice severe; 
      • în România, de pildă, această propunere este inoperabilă din cauza deficitului bugetar (estimat la 5,2% pentru 2008), a datoriei externe pe termen scurt, a indisciplinei politicilor macroeconomice, respectiv a politicii de consum care nu favorizează producÅ£ia internă, ci mai degrabă importurile; 
      • în schimb ne putem gândi serios la o reformă fiscală a contribuÅ£iilor salariale ca un exemplu de răspuns eficient la criza economică; de pildă,  simulările pentru Bulgaria (studiul  Tax Incentives as Crisis Response),  publicate de către doi economiÅŸti ai Băncii Mondiale, Georgi Angelov ÅŸi Simeon Djankov, în ianuarie 2009, relevă că:
        • o reducere a acestor impozite cu 7,5 puncte procentuale, adică de la 31,3% la 23,8% ar stimula crearea sau salvarea a cca. 130.000 de locuri de muncă ÅŸi un plus la ritmul creÅŸterii economice de 0,5% ;
        • costurile statice ÅŸi dinamice ale unui astfel de demers s-ar ridica la cca. 0,63% din PIB;
        • o astfel de reformă are cel puÅ£in încă trei beneficii de fond:

    i. guvernul nu este expus la corupţie căci nu se află în poziţia de a oferi cu largheţe stimulentele fiscale ca în cazul unui program de expansiune fiscală;

    ii. stimulentul fiscal este direct şi beneficiază de el toate firmele şi angajaţii;
iii. reforma fiscală este uÅŸor de implementat, rapid ÅŸi are efecte imediate;
  • reducerea ratei de politică monetară de către băncile naÅ£ionale – ex. SUA, Japonia.
c) Spre deosebire de Comisia Europeană – care a ridicat nivelul garanÅ£iilor depozitelor bancare (printr-o directivă adoptată pe 15 oct. 2008) la 50.000 de euro sau care a relaxat temporar procedurile de acordare a ajutoarelor de stat pentru perioada 2009 – 2010 -,  statele membre sunt singurele care pot elabora "planuri de salvare" utilizand veniturile naÅ£ionale, adică fondurile provenite de la noi, plătitorii de impozite ÅŸi taxe.
  • RenumiÅ£i pentru incapacitatea lor de a împacheta fumul, nemÅ£ii au propus pe 5 noiembrie 2008 un Pachet de măsuri anti-criză cu soluÅ£ii pe termen lung, dar aplicabile rapid ÅŸi cu efecte imediate (prezentat în detaliu pe acest blog). La el se mai adaugă un recent pachet de 100 mld. euro pentru garantarea împrumuturilor firmelor aflate în dificultate din pricina prăbuÅŸirii pieÅ£ei creditului.
  • Germania se dovedeÅŸte a fi de departe unul dintre cele mai creative state ale lumii în lansarea de soluÅ£ii cu efecte reale. Răspunsul la criza actuală ridică miza pachetului de stimulente economice propus la începutul acestei săptămâni la 50 mld. euro, descris succint într-un articol de pe BBC.
      • Printre altele, Guvernul Federal oferă 2.500 euro celor care renunţă la maÅŸinile mai vechi de 9 ani ÅŸi optează pentru achiziÅ£ia unui nou autoturism.Economia ÅŸi mediul sunt  primele favorizate.  M-am întrebat dacă cel mai mare exportator al lumii recurge acum la soluÅ£ii protecÅ£ioniste, favorizând discriminatoriu producÅ£ia autohtonă. Răspunsul este: NU! De ce este atunci plauzibilă o astfel de reacÅ£ie? Pentru că nemÅ£ii au încredere în calitatea autoturismelor lor ÅŸi vor cumpăra maÅŸini nemÅ£eÅŸti. Vă imaginaÅ£i un neamÅ£ cumpărând un Renault în aceste vremuri? Nu prea! Ce-ar face românii cu o astfel de subvenÅ£ie?  Un plan similar pare ineficient ÅŸi în SUA pentru salvarea producătorilor de autoturisme (Big 3).
      • Ceea ce admir cel mai mult în acest nou pachet de măsuri Å£ine de relaxarea poverii fiscale pe salarii. Mai concret este vorba despre reducerea contribuÅ£iilor pentru asigurări medicale plus un bonus de 100 de euro acordat familiilor pentru fiecare copil. 
 d) Alumnia, comisarul pentru afaceri economice ÅŸi monetare, recomandă însă ca orice stat membru al UE care se află în dificultăţi de balanţă de plăţi (de ex. dificultăţi în finanÅ£area deficitului de cont curent sau în achitarea datoriei externe) ar trebui să se adreseze în primul rând Comisiei Europene, care împreună cu Banca Europeană Centrală au posibilitatea de a interveni. Abia după aceste consultări se poate  apela la organismele internaÅ£ionale, precum este cazul FMI. Nu în ultimul rând, procedura de deficit excesiv nu se va declanÅŸa pentru depăşiri uÅŸoare ale pragului de 3% din PIB (asta înseamnă undeva până la 0,75% ).
  • Share/Bookmark

Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni

13 Ianuarie 2009
Un nou termen limită pentru înscrieri!

 

Termenul limită pentru prezentarea de candidaturi pentru Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni a fost extins până la 16 februarie 2009 pentru a da posibilitatea cât mai multor candidaţi să participe la cea de-a doua ediţie a Premiului. Procedura pentru a aplica este simplă şi directă.
 Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 16 ÅŸi 30 de ani implicaÅ£i în proiecte pentru promovarea înÅ£elegerii între popoare din diferite ţări europene.
 Premiul Charlemagne este organizat de Parlamentul European ÅŸi FundaÅ£ia Premiului InternaÅ£ional Charlemagne de la Aachen, iar câştigătorii acestui premiu vor primi o finanÅ£are între €2,000 – €5,000 pentru proiecte existente care promovează identitatea ÅŸi colaborarea europene. ReprezentanÅ£ii celor mai bune proiecte din cele 27 State Membre ale UE vor fi invitaÅ£i la Aachen, în Germania, la 19 May 2009, pentru a participa la ceremonia de acordare a premiului.
 Pe lângă faptul că vor promova înÅ£elegerea europeană ÅŸi internaÅ£ională, proiectele câştigătoare ar trebui să servească drept modele pentru tinerii din Europa. ÃŽn mod special, organizatorii caută exemple practice de  europeni de diferite cetăţenii/naÅ£ionalităţi trăind în armonie. Aceste proiecte pot consta din organizarea de evenimente pentru tineret, schimburi de experienţă pentru tineri sau proiecte pe Internet cu o dimensiune europeană.
 Anul trecut, un proiect din Ungaria cu titlul "StudenÅ£i fără frontiere" a câştigat primul loc la Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni.  Datorită acestui proiect, peste 100 de studenÅ£i din România, Slovacia, Ungaria si Ucraina, precum ÅŸi alte ţări, se întâlnesc în fiecare an pentru a dezbate problematica europeană.  Locurile doi si trei ale Premiului au revenit Marii Britanii ÅŸi Greciei.
  
Formularele pentru a aplica sunt disponibile în 22 de limbi la adresa : http://cyp.adagio4.eu/

 

sau de pe site-ul http://www.europarl.europa.eu/

 

sau pe site-ul Biroului Parlamentului European din România: http://bucuresti.adagio4.eu/

 

Noul termen- limită pentru a aplica este: 16 februarie 2009.
 
 Pentru mai multe informaÅ£ii, puteÅ£i lua legătura cu:

 

Mădălina Mihalache, madalina.mihalache@europarl.europa.eu Tel: 0040-21-3057986

 

Nikos Salliarelis, nikos.salliarelis@europarl.europa.eu Tel: 0032-498-983326

  • Share/Bookmark

„E un exerciţiu fabulos să ierţi mârlanul“

10 Ianuarie 2009

Nu am preluat niciodată pe blog un articol din presa românească. De data asta o voi face, pentru că merită. E vorba despre interviul Oanei Pellea dat lui George Rădulescu şi publicat în Adevărul, pe 9 ianuarie 2009. Aduce argumente simple, dar cu greutate, cu privire la rolul nostru, al fiecăruia în parte, în combaterea mârlanilor şi a mârlăniei.

 

var photos=new Array();
var photos_width=new Array();
var photos_height=new Array();
var photos_big=new Array();
var photoslink=new Array();
var photosdescription=new Array();
var preloadedimages=new Array()
var items_no=0;

photos_width[0] = 370+100;
photos_height[0] = 278+150;
photos[0]=”http://assets.adevarul.ro/assets/articles/2009/01/229519/thumb__4col_oana_pellea_mv__4940.jpg”;
photos_big[0]=”/photo_list.php?photo=http://assets.adevarul.ro/assets/articles/2009/01/229519/_4col_oana_pellea_mv__4940.jpg”;
//photos_big[0]=”http://assets.adevarul.ro/assets/articles/2009/01/229519/_4col_oana_pellea_mv__4940.jpg”;
photoslink[0] = “http://assets.adevarul.ro/assets/articles/2009/01/229519/_4col_oana_pellea_mv__4940.jpg”;
photosdescription[0] = “”;

for (var i=0;i<photos.length;i++){
preloadedimages[i]=new Image()
preloadedimages[i].src=photos[i]
}
function insert_items(){

if(photosdescription[items_no] != ''){
//document.getElementById('photo_description').className = 'photo_description';
document.getElementById('photo_description').innerHTML = '’+photosdescription[items_no]+”;
}else{
//document.getElementById(’photo_description’).className = ‘photo_description_disabled’;
document.getElementById(’photo_description’).innerHTML = ”;
}
}

Interviu Oana Pellea 
 

Fiica îndrăgitului şi regretatului Amza Pellea, Oana, este una dintre cele mai bine cotate actriţe din România. Ea a acceptat invitaţia de a se aşeza „La masa Adevărului” pentru a pune degetul pe rănile săpate de neajunsuri, complexe şi prejudecăţi în societatea noastră.

Un artist apreciat atât în ţară, cât şi în străinătate poate lua pulsul spaţiului în care s-a format. Oana Pellea spune că îşi iubeşte ţara, chiar dacă agresivitatea, murdăria şi indolenţa au atins cote alarmante.

Ea este convinsă că ne trebuie mulţi ani pentru a ne deprinde să trăim normal şi că, pentru a accelera acest proces, fiecare e chemat să pună umărul. De altfel, Oana Pellea crede că elitele au datoria să-şi facă treaba cât mai bine în domeniul lor de activitate, iar oamenii obişnuiţi, să cureţe un pic locul care îi înconjoară.

 
- Adevărul: Cum percepeţi mediul artistic românesc în raport cu cel occidental? Sunt actorii noştri mai talentaţi decât ceilalţi sau doar ni se pare?

- Oana Pellea: Nu-mi place să fac generalizări. Ceea ce pot să spun e că faima oricărui  actor român din străinătate se datorează faptului că lumea ÅŸtie de existenÅ£a ÅŸcolii noastre de teatru ÅŸi film care este bună ÅŸi serioasă.

- Ce vine din urmă?

- Un vânt rece… Glumesc! Pot să spun ce-mi doresc. Mi-aÅŸ dori foarte tare ca meseria pe care o fac să fie în continuare respectată. Există oameni talentaÅ£i în orice fel de generaÅ£ie.

- Se mai poate naÅŸte un Amza Pellea?

- Să dea bunul Dumnezeu. E destul de greu însă… Nu o spun eu, ci o spune toată lumea pentru că Amza era dăruit de Dumnezeu să apară pe pământ cu har.

N-ai de unde să ştii, însă poate şi mâine să se nască, dacă eşti optimist, crezi şi te rogi Lui Dumnezeu. Eu aş fi foarte bucuroasă să vină din spate actriţe şi actori puternici.

Ceea ce ştiu este că acum, din păcate, nu toţi dintre cei care intră la Institut vor să ajungă actori sau artişti. Adică foarte mulţi vor doar să treacă pe acolo şi să facă altceva. Televiziune sau altceva, pur şi simplu să treacă prin Institut. Sau să devină vedete. Coperţi.

E altfel faţă de cum era pe vremea mea. Atunci era o şcoală foarte serioasă şi pentru că era bazată pe nişte profesori extraordinari precum Cotescu, Amza, Sanda Manu, Olga Tudorache, Cojar, Moraru şi multi alţii.

- AÅ£i fost colegă de generaÅ£ie cu Radu Duda…

- Da, dar el era la doamna Olga Tudorache, iar eu, la doamna Sanda Manu.

- Aţi jucat împreună?

- Da, am jucat cu Radu când s-a înfiinţat teatrul româno-francez şi am făcut nişte turnee în străinătate.

- Aţi încercat să abordaţi într-un fel sau altul Casa Regală pentru a susţine anumite proiecte?

- Eu am o foarte mare admiraţie pentru Casa Regală şi ştiu că, prin ceea ce fac, încearcă să realizeze multe lucruri, pe foarte multe planuri, nu numai artistice, ci şi umanitare.

 
Totul e extrem de agresiv în România

 
- Cum vi se par rezultatele ultimelor alegeri?

- Mă duceÅ£i într-o zonă delicată. E ca ÅŸi când mă aruncaÅ£i într-o mlaÅŸtină ÅŸi eu nu ÅŸtiu să înot. MlaÅŸtina este ceva înspăimântător pentru mine…

- Clasa politică e o mlaştină?

- Da, mie aşa mi se pare. Eu îmi îngădui să fiu un simplu spectator şi mă dor multe lucruri. Ştiu că nu e bine să stau deoparte, dar a judeca ceea ce se întâmplă e peste puterile mele.

De mult am renunţat să mai caut a înţelege pentru că nu cred că mă pricep deloc la politică. Nu înţeleg nimic din ce se întâmplă şi probabil că sunt eu „greşită”.

- De regulă, oamenii care au ceva de transmis în societate tac…

- Eu personal tac pentru că lucrurile sunt prea încurcate, chiar cred că iţele şi nodurile sunt atât de mari încât sunt pusă în imposibilitatea de a participa la o astfel de discuţie.

Lucrurile sunt atât de îmbârligate, cum spunea tata, încât e greu de dezbârligat… Cred, pe de altă parte, că intelectualii ÅŸi oamenii de bun-simÅ£ îşi fac treaba foarte bine acolo unde sunt dăruiÅ£i de Dumnezeu să ÅŸi-o facă. 

Eu încerc să exist pe scenă şi pe ecran în poveşti în care cred şi care încearcă să dăruiască oamenilor ceva, un mesaj cât de cât de suflet.

- Probabil că intelectualii nu mai resimt pericolul de dinainte de 1989, din moment ce au adoptat o astfel de pasivitate faţă de ce se întâmplă în societate…

- Nu cred. E un pericol foarte mare şi-l resimţim cu toţii. E un pericol de nesănătate. Cred că suntem bântuiţi de un foarte mare pericol de a ne îmbolnăvi. De fapt, cred că Românica a devenit, între timp, o ţară bolnavă. Îi spun Românica ţării mele de drag. Aşa o simt mai aproape de sufletul meu. Nu e un apelativ jignitor, ferească Dumnezeu! E Românica mea. Cu bune şi cu rele.

- Nu e doar începutul bolii?

- Eu sper să fie finalul, sper să ne trezim cu toţii. Din păcate, n-am soluţii.

- Ce vă deranjează cel mai mult în România, atunci când ajungeţi la Otopeni? Care e primul lucru care vă scoate din sărite?

- Noi venim din străinătate cu o anumită energie. Mă întreb de fiecare dată când revin în Å£ară  cum e posibil să fie atâta murdărie pe stradă, atâta agresivitate – agresivitatea televizorului, a oamenilor care vorbesc la televizor, felul în care se vorbeÅŸte, felul în care se priveÅŸte încruntat, felul cum nu se spune „bună ziua” ÅŸi nu se zâmbeÅŸte… agresivitatea murdăriei de pe stradă, agresivitatea extrema a oamenilor. Asta pe un glob care oricum e în criză.

- Care credeţi că este cauza acestei agresivităţi ieşite din comun?

- Vorbiţi cu un om care-şi iubeşte ţara foarte tare.

- De aceea vă şi întreb!

- Dacă iubeşti pe cineva, te doare atunci când e bolnav sau dacă vezi că drumul pe care merge nu e bun. Putem găsi foarte multe motive, sunt enorm de multe motive pentru care am ajuns la această agresivitate. Le poţi înţelege şi, dacă mai eşti creştin şi te ajută Dumnezeu, le poţi ierta până la un moment dat.

Probabil s-ar putea chiar depăşi, numai că procesul acesta ar trebui făcut de toată lumea. Sunt 50 de ani în spate pe care ştim foarte bine cum i-am parcurs, sunt lucruri care n-au fost clarificate în istorie. Fiecare popor are găuri negre, dar parcă în istoria noastră e un hău în care nu mai avem niciun sprijin.

E o pierdere de repere clară, care nu e numai în România, este peste tot. E o criză mondială, dar care ne prinde pe noi ca ţară pe un fundament foarte tânăr, care nu a prins rădăcini. Cred că această criză ne scutură foarte tare pentru că avem probleme mari, enorme, la baza societăţii: la educaţie, la igienă, la sănătate.

Aici ar trebui pompat enorm: cum creÅŸti copilul de la grădiniţă ÅŸi cum vorbeÅŸti cu el, cum faci educaÅ£ie părinÅ£ilor pentru a-ÅŸi creÅŸte copilul… Sunt atât de multe, ÅŸi atunci, deseori, venim să ridicăm piatra, să aruncăm ÅŸi să spunem: „Poporul român e de vină ÅŸi nu face faţă!”. Sunt un om care iubeÅŸte foarte tare Å£ara asta ÅŸi sper din tot sufletul să văd ziua în care se vor limpezi apele. Dar fiecare trebuie să punem umărul.

- Dar fără implicare din partea elitelor e de neimaginat să se schimbe ceva…

- Total de acord! Dar nu toată lumea are talent la politică şi nu toată lumea trebuie să intre în politică. Cred că mult mai important e ca fiecare să-şi facă treaba extraordinar de bine acolo unde îi e locul. Mai mult, cred că fiecare trebuie să încerce să facă în jurul său un pic curat, să impună un pic de respect.

Politica pentru mine e să înveţi să te comporţi civilizat, să fii politicos, să ştii să vorbeşti corect româneşte, să nu scuipi pe stradă, să nu mă înjuri când trec pe lângă maşina ta. De pildă, pe mine mă doare lipsa de respect faţă de tot ce e viu în România. Mă doare până la lacrimi lipsa de respect faţă de animale, faţă de copaci.

- Nu prea gândim „verde”…

- Dar acum devine o modă de a fi „bio”, a gândi „verde”. Nu, pentru mine e peste asta, în sensul că pentru mine ţine de bun-simţ. Nu mai avem educaţie. O să revină încet acest respect.

Pe vremea lui tata, ţăranul ăla care avea foarte mult bun-simţ şi care între timp a fost terminat, umilit, trimis şi el la canal, omorât etc., avea respect şi faţă de animale, şi faţă de pământ. Pentru că viaţa lui depindea de pământ şi de animal. Am pierdut foarte multe pe drum, avem foarte multe de recuperat.

Proprietăţile fizice se vor recupera, pamântul, casele, până la urmă se va recupera, mult mai greu e să recuperăm valorile morale, bunul-simţ.

 <img alt="" src="http://www.adevarul.ro/design/quotes/quote_small

  • Share/Bookmark

Parerea ta conteaza

Echipa Weblog.ro e alaturi de tine! Da-ne un semn!

  • Vrei sa iti faci cont pe www.weblog.ro si intampini dificultati?

  • Ai intrebari legate de folosirea site-ului?

  • Doresti sa ne comunici comportamentele abuzive ale unor membri?

  • Vrei sa faci comentarii sau sa ne dai anumite sugestii?