Fraudomanie balcanică
Joi, Iunie 19th, 200817 iunie. Sofia. 88 milioane euro din fondurile europene au fost blocate de către guvernul bulgar. Sunt vizate zece proiecte Phare din perioada 2001 – 2005. Modernizarea drumurilor care leagă Bulgaria ÅŸi Grecia a fost stopată. Au primat interesele particulare. Fratele directorului care trebuia să gestioneze fondurile alocate pentru transport ÅŸi infrastructură a contractat lucrări publice, în pofida conflictului grosolan de interese. Firma de audit KPMG a semnalat o sumedenie de alte abateri de la normele europene.
17 iunie. Bucureşti. 80 milioane euro din fondurile europene au fost absorbite în condiţii grave de nereguli şi fraude, în ultimii trei ani. Demascarea lor s-a datorat sistemului de control român al fondurilor europene, reprezentat prin Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF, înfiinţat în 2005), inexistent în cazul bulgarilor. Agenţiile de implementare au fost informate şi s-a recuperat pe cale administrativă suma infimă de aproape 4 milioane euro. În celalte cazuri procedurile de recuperare sunt în curs. 139 de dosare suspicionate de frauda suspectate de fraudă se află la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Dintre acestea, Parchetul a soluţionat aproape o treime. 52 de persoane au fost trimise în judecată pentru infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (CE). În cinci cauze penale, instanţele judecătoreşti de fond au pronunţat condamnări cu pedepse ce ajung până la 10 ani de închisoare.
CE a sancţionat dur Bulgaria prin retragerea integrală a fondurilor europene pe anumite programe operaţionale. Raportul din iulie 2008 va aduce noi corecţii. România nu pare a fi încă vizată, însă atitudinea beneficiarilor şi a autorităţilor de intermediere dau semnale îngrijorătoare. O dezbatere publică care să vizeze direct România şi Bulgaria este cerută cu insistenţă în prezent de către deputaţii Parlamentului European. Comisia Europeană caută frenetic mijloacele legale de a condiţiona alocarea fondurilor structurale şi de coeziune de reformele juridice. Misiune în aparenţă imposibilă, dar simplul mesaj transmis de o astfel de iniţiativă ar trebui să ne alarmeze.
Metode de fraudare a fondurilor europene
· Beneficiarii falsifică adeseori documentele de decontare.
· Intermediarii - care pot să aibă chiar rol de agenÅ£ie de implementare cu atribuÅ£ii în selectarea, supravegherea ÅŸi verificarea legalităţii implementării proiectelor finanÅ£ate cu fonduri europene – acceptă documente falsificate sau chiar participă la falsificarea documentelor prin persoane sau firme interpuse. Criterii partizane ÅŸi interese neloiale pot intervini pe acest traseu.
· Achiziţionarea propriilor utilaje sau servicii - pare banal, dar transferul între două firme controlate sau deţinute de către aceeaşi persoană, din care una este beneficiară de fonduri se întâlneşte în foarte multe cazuri. În acest mod, contribuţia fondurilor europene la dezvoltarea unei firme sau a unei comunităţi locale este nulă. Patrimoniul grupului de firme creşte cu valoarea fondurilor primite, fără a dezvolta nici o activitate nouă.
Investigaţia durează mai mult decât i-a luat hoţului să fure
Regulile europene sunt clare, banii nu vin gratuit şi cu toţii trebuie să dăm socoteală. Cazurile-problemă ne subminează nu doar capacitatea de utilizare eficientă a fondurilor europene, dar şi perspectiva alocărilor viitoare de fonduri din bugetul comunitar. Cu riscul de a ne transforma în campioni ai fraudei, avem nevoie de un sistem de control riguros şi transparent, dar şi de un sistem juridic eficient. În nici un caz, consecinţele nedorite nu se vor ivi din cauza demascărilor şi a condamnărilor, ci tocmai din ignorarea lor perpetuă.
Paguba atrage corecţii financiare
Orice utilizare incorectă a fondurilor europene, atât a celor structurale şi de coeziune, cât şi a fondurilor destinate agriculturii, va conduce la corecţii financiare, constând în:
- amânarea plăţilor,
- reducerea tranşelor ulterioare de plăţi;
- recuperarea banilor alocaţi.
Pentru fondurile structurale, legislaţia şi standardele europene au la dispoziţie 4 tipuri de control care pot duce la corecţii financiare:
- În primul rând, fiecare Stat Membru trebuie să depună programe operaţionale, aprobate de către Comisie, înainte de efectuarea oricărei plăţi. Pas îndeplinit cu succes de către România la finele anului 2007.
- În al doilea rând, dacă România nu gestionează corespunzător implementarea lor, nu beneficiază de certificare şi autorităţi de audit adecvate. Mai concret, nu se va efectua nici o plată intermediară. Pas îndeplinit cu greu de către România.
- În al treilea rând, plăţile pentru programe pot fi întrerupte, suspendate sau anulate, în cazul în care Comisia suspectează sau descoperă cazuri de nereguli sau fraudă, inclusiv practici corupte.
- În final, corecţiile financiare se pot aplica în cazul în care neregulile sunt găsite în timpul controlului ex-post obişnuit.
